Românii adoptă IA, dar 52% confundă textul generat cu cel uman

Pe 22 septembrie 2026, Rador a relatat rezultatele studiului MKOR despre România: 70% dintre respondenți declară că folosesc în prezent instrumente de inteligență artificială, iar 52% au atribuit unui om un text generat de IA. Primul rezultat privește utilizarea declarată; al doilea provine dintr-un test de recunoaștere.

În aceeași zi, Romania Insider a consemnat că 89% dintre respondenții din generația Z folosesc IA, în timp ce 19% dintre persoanele chestionate nu încercaseră aceste instrumente, iar 7% le încercaseră și renunțaseră. Studiul arată astfel o adopție largă, dar inegală între generații și între contexte de utilizare.

Ce arată testul cu două texte

Participanții au primit două fragmente scurte și au fost rugați să identifice textul scris de o persoană. Potrivit raportului MKOR, 52% au atribuit unui om fragmentul generat de IA, iar 48% au identificat corect fragmentul uman. Rezultatul descrie răspunsurile la această probă, nu o măsurare a capacității generale de a verifica informații.

Femeile, respondenții din generația Z și cei care folosiseră recent IA au recunoscut textul uman ceva mai des decât media eșantionului. Prezentarea cercetării nu stabilește însă că folosirea frecventă a instrumentelor produce această diferență. A recunoaște autorul unui fragment și a verifica dacă afirmațiile din el sunt exacte rămân sarcini distincte.

Identitatea autorului contează mai ales când mesajul atinge o decizie personală. În întrebările despre folosirea nedeclarată a IA, 32% dintre respondenți au spus că s-ar simți „trădați” dacă ar afla că explicația rezultatelor medicale a fost generată de IA, nu trimisă de medic. Câte 27% au indicat un disconfort similar pentru o conversație online cu un consilier sau pentru un apel la bancă în care ar crede că vorbesc cu un angajat. Sunt reacții la situații ipotetice din chestionar, nu incidente documentate de cercetare.

Unde și cu ce instrumente este folosită IA

Utilizarea este mai prezentă în viața personală decât în activitatea profesională. Dintre cei care au folosit IA în ultimele 30 de zile, 83% au menționat activități personale, 58% activități de serviciu și 16% educația. Aceeași persoană putea indica mai multe contexte, astfel că procentele nu reprezintă părți exclusive ale unui întreg.

Există și o distanță între a cunoaște numele unui serviciu și a-l folosi. ChatGPT era cunoscut de 98% dintre respondenți, iar Gemini de 79%. În privința folosirii efective în ultimele 30 de zile, valorile raportate sunt 86% pentru ChatGPT și 48% pentru Gemini. Concentrarea în jurul acestor servicii explică de ce o rată mare a utilizării IA nu înseamnă automat experiență cu multe instrumente diferite.

Diferența dintre generații este pronunțată în utilizarea declarată: 72% dintre mileniali, 66% dintre respondenții din generația X și 39% dintre cei din grupa de vârstă 61–65 de ani spun că folosesc IA. Aceste valori descriu frecvența adopției în grupurile definite de sondaj. Ele nu sunt scoruri la testul de recunoaștere și nu permit atribuirea rezultatului acelui test unei anumite generații.

Ce se schimbă la locul de muncă

La serviciu, respondenții asociază IA în primul rând cu sarcinile repetitive: 42% o văd ca pe o cale de a scăpa de astfel de activități, iar 39% ca pe un avantaj față de alți profesioniști din domeniu. Când nu știu cum să rezolve o sarcină, 22% dintre angajații întrebați spun că apelează mai întâi la IA. Răspunsul generat poate deveni astfel punctul de plecare al muncii, înaintea unei discuții cu un coleg sau a consultării resurselor interne.

Percepțiile despre efectele viitoare sunt mai puțin uniforme. O treime dintre respondenții la întrebarea despre muncă se așteaptă ca atribuțiile lor să nu se schimbe, în timp ce un sfert anticipează preluarea unor sarcini minore ori de rutină. Alte răspunsuri indică schimbări importante ale rolului. Sondajul consemnează așteptările oamenilor, nu schimbări deja măsurate în numărul de posturi.

Pentru o organizație, datele susțin o distincție concretă între accesul la un instrument și controlul rezultatului său. Regulile interne pot preciza cine verifică afirmațiile și cifrele dintr-un text generat, când trebuie declarat ajutorul IA și în ce interacțiuni rămâne necesară intervenția unei persoane. Aceasta este o recomandare editorială derivată din răspunsurile despre folosirea la muncă și transparență; cercetarea nu a testat eficiența unei asemenea politici în companii.

Cum au fost culese răspunsurile

Datele au provenit din două valuri online, realizate prin panelul MKOR. Valul din mai 2026 a inclus 1.049 de interviuri valide cu persoane de 18–55 de ani, iar cel din august 2026 a inclus 1.031 de interviuri cu persoane de 18–65 de ani. Răspunsurile au fost ponderate; pentru al doilea val au fost luate în calcul genul, vârsta, macroregiunea și mediul de rezidență. Procentul de 70% privind utilizarea actuală provine din valul din august.

Aceste detalii schimbă felul în care poate fi interpretată cifra generală. Participarea printr-un panel online presupune acces și familiaritate cu mediul digital, iar cele două valuri nu au avut același interval de vârstă. Întrebările despre serviciu au fost adresate numai respondenților pentru care erau relevante. Prin urmare, procentele despre populația chestionată, utilizatorii recenți și angajați au baze diferite și nu trebuie citite ca răspunsuri ale aceluiași grup.

Cercetarea surprinde ce declară oamenii că folosesc, unde folosesc IA și cum răspund la o probă punctuală cu texte. Pentru angajatori, consecința este una practică: răspândirea instrumentelor poate justifica reguli comune de verificare și transparență, dar procentul de adopție nu arată câți angajați pot evalua corect un rezultat generat.