Doar 18% dintre românii activi folosesc IA: vecinii trec de 31%

La 30 septembrie 2026, comunicatul local Microsoft a prezentat o estimare de 18% pentru utilizarea IA generative în rândul populației de vârstă activă din România, în trimestrul al doilea din 2026, față de peste 31% în Polonia, Ungaria și Cehia. Valorile publicate pentru cele trei țări sunt 32,3%, 33,3% și, respectiv, 31,2%. România ocupă locul 65 dintre cele 147 de economii analizate.

Comparația descrie câți oameni au folosit un produs de IA generativă în perioada măsurată. Ea nu arată câte companii au integrat tehnologia în activitatea lor sau ce rezultate au obținut utilizatorii. La briefingul care a precedat publicarea locală a datelor, Gabriela Popescu, directoarea Microsoft pentru România, Moldova și CSI, a spus „Avem o problemă de execuție”, potrivit relatării Playtech de la eveniment. Declarația privește ritmul implementării proiectelor; procentul de utilizare nu stabilește singur cauzele decalajului.

Cât de mare este distanța față de regiune

Cehia depășește România cu 13,2 puncte procentuale, Polonia cu 14,3 puncte, iar Ungaria cu 15,3 puncte. Diferențele sunt calculate din ponderile publicate pentru aceeași perioadă. Fiind vorba despre procente din populația fiecărei economii, comparația nu depinde de faptul că țările au un număr diferit de locuitori. Ea arată o răspândire mai mică a utilizării în România, fără să măsoare intensitatea sau valoarea acelei utilizări.

Clasamentul adaugă un reper, dar locul ocupat nu spune cât de aproape se află o economie de următoarea. Pentru această comparație, distanța dintre ponderi este mai informativă decât poziția în tabel: toate cele trei țări din regiune trec de pragul unei treimi sau se apropie de el, în timp ce România rămâne sub o cincime. Un avans în clasament ar putea depinde și de evoluția celorlalte economii; schimbarea ponderii estimate ar descrie mai direct ce s-a întâmplat în România.

Cine este inclus în estimarea de utilizare

În raportul Global AI Diffusion, indicatorul reprezintă ponderea estimată a persoanelor între 15 și 64 de ani care au folosit un produs de IA generativă în perioada raportată. Tabelul arată o creștere pentru România de la 17,5% în trimestrul precedent la 18,0% în trimestrul analizat. Pentru Republica Moldova, valorile corespunzătoare sunt 18,5% și 19,1%, calculate potrivit aceleiași definiții.

Estimarea pornește de la date de telemetrie Microsoft agregate și anonimizate. Calculul este ajustat pentru diferențele dintre economii privind cota sistemelor de operare și a dispozitivelor, accesul la internet și mărimea populației. Aceste ajustări fac posibilă compararea unor piețe în care produsele și dispozitivele nu au aceeași răspândire. Rezultatul rămâne însă o estimare construită din semnale de utilizare, nu o numărătoare directă a tuturor persoanelor care folosesc orice instrument disponibil.

Unitatea urmărită este persoana de vârstă activă, indiferent dacă folosește tehnologia acasă, la studii sau la serviciu. Indicatorul surprinde folosirea în perioada raportată, dar nu precizează câte sarcini au fost rezolvate, cât de des a revenit fiecare utilizator ori dacă răspunsurile obținute au fost corecte. De aceea, o pondere mai mare poate semnala acces și interes mai larg, fără să permită calcularea unui câștig de productivitate sau a unei îmbunătățiri a serviciilor.

De ce procentul persoanelor diferă de adopția în firme

În cazul unei întreprinderi, întrebarea este dacă tehnologia a intrat în activitatea firmei; aici, întrebarea este dacă o persoană a folosit un produs generativ. Un angajat poate încerca independent un asistent, fără ca angajatorul să îl includă într-un proces aprobat. Invers, o firmă poate integra IA într-o activitate desfășurată de un grup restrâns, fără ca folosirea să se răspândească în întreaga populație. Cele două unități de observație produc răspunsuri diferite chiar atunci când privesc aceeași țară.

Distincția contează și pentru tipul tehnologiei. Indicatorul de utilizare urmărește produse de IA generativă, pe când măsurarea adopției în întreprinderi poate cuprinde mai multe tehnologii de IA și întreabă despre activitatea organizației. Procentele nu formează, așadar, două etape ale aceleiași scări. Unul descrie răspândirea folosirii în rândul oamenilor; celălalt ar cere date despre firme, procesele lor și tehnologiile pe care le utilizează.

Acest lucru limitează concluzia economică ce poate fi extrasă din poziția României. Datele arată că o parte mai mică din populația măsurată a folosit IA generativă decât în cele trei economii comparate. Ele nu arată câte organizații au trecut de la încercări individuale la utilizare regulată și nici dacă instrumentele au redus timpul necesar unei activități. Pentru a judeca aceste efecte, ar trebui urmărite separat folosirea în firme și rezultatele muncii.

Ce ar transforma folosirea în rezultate

Observația despre execuție indică o problemă diferită de simpla existență a instrumentelor. Într-o organizație, folosirea utilă presupune o activitate clară, oameni care știu să evalueze răspunsurile și reguli pentru datele introduse și pentru răspunderea asupra rezultatului. Aceste condiții descriu cum ar putea fi obținută valoare din utilizare; indicele nu măsoară dacă ele sunt îndeplinite și nu atribuie decalajul regional unei singure cauze.

Raportul anunță că o ediție viitoare va include utilizarea unor instrumente noi, ceea ce ar putea ridica ponderea estimată în multe economii. Când va apărea următoarea comparație, o creștere a valorii pentru România va trebui citită și în raport cu acoperirea modificată a indicatorului. Pentru a vedea dacă folosirea mai răspândită se traduce în rezultate, vor rămâne necesare date distincte despre activitatea companiilor și calitatea serviciilor.

Citește și:

• Românii adoptă IA, dar 52% confundă textul generat cu cel uman
• 48% dintre angajați își exagerează competențele IA sub presiune
• PFA sau SRL în 2026: la 8.000 de lei pe lună diferența poate fi doar 22 de lei