58% dintre angajații români folosesc IA la muncă, dar inițiativa nu e răsplătită

PwC România a publicat la 14 octombrie 2026 rezultatele locale ale sondajului său: 58% dintre respondenții din România au folosit inteligența artificială (IA) la muncă în ultimele 12 luni, față de 42% în ediția precedentă, dar numai 9% spun că utilizarea ei eficientă este recompensată în practică. Oana Munteanu, director și Workforce Leader la PwC România, descrie consecința prin cuvintele „acest potențial rămâne neexploatat”.

AGERPRES relatează că doar 17% dintre respondenții români folosesc zilnic IA generativă la serviciu, în timp ce 46% dintre cei care folosesc IA spun că aceasta le-a mărit volumul total de muncă. Folosirea unui instrument măcar o dată într-un an, integrarea lui în rutina zilnică și reducerea sarcinilor sunt rezultate diferite. Sondajul arată progres la primul dintre ele, dar și limitele pe care le întâlnesc angajații după ce încep să folosească tehnologia.

Adopția crește mai repede decât folosirea zilnică

Procentul de adopție cuprinde orice folosire declarată a IA la locul de muncă în perioada cercetată, inclusiv utilizarea ocazională. Indicatorul zilnic privește o categorie mai restrânsă, IA generativă, și o frecvență precisă. De aceea, distanța dintre cei doi indicatori nu măsoară abandonul unui instrument: arată cât de diferit este să îl încerci față de a-l include în munca obișnuită.

Utilizarea în afara serviciului este și mai răspândită: 85% dintre respondenții din România spun că folosesc IA în viața personală. Experiența de acasă poate face instrumentele familiare, dar nu stabilește unde sunt utile într-un rol profesional, ce date pot fi introduse sau cine răspunde pentru verificarea rezultatului. Tocmai această trecere de la familiaritate la sarcini concrete lipsește pentru o parte dintre angajați.

Frecvența folosirii diferă și în interiorul organizațiilor. Raportul descrie o utilizare zilnică a IA generative mai concentrată în rândul managerilor și al directorilor decât în rândul angajaților fără funcții de conducere. O creștere a adopției la nivelul întregului eșantion poate, astfel, să coexiste cu acces inegal la ocazii de utilizare în activitatea curentă.

Ocaziile de folosire și timpul de învățare rămân limitate

Când sunt întrebați ce îi împiedică să folosească mai mult IA la serviciu, 25% dintre respondenții români indică lipsa ocaziilor în propriul rol. Îngrijorările privind acuratețea sau calitatea rezultatelor sunt menționate de 21%, iar lipsa competențelor de 11%. Ordinea răspunsurilor contează: pentru mulți, dificultatea începe înaintea cursului de formare, la identificarea unei activități în care instrumentul poate aduce un rezultat util.

Aceasta nu face pregătirea inutilă. Verificarea răspunsurilor generate, protejarea datelor și alegerea sarcinilor potrivite cer competențe și timp. Dacă o echipă introduce IA fără să stabilească cine verifică rezultatul și cum se încadrează acea muncă în program, o etapă nouă se poate adăuga peste cele existente.

Disponibilitatea de a învăța este mai mare decât accesul declarat la sprijin: 69% dintre respondenții români au încredere că pot dobândi competențe noi, însă ponderea celor care spun că au resursele de învățare necesare a coborât de la 64% la 55% față de ediția anterioară. Aceste răspunsuri descriu percepția angajaților, nu oferta fiecărei companii. Ele arată totuși de ce interesul pentru IA nu se transformă de la sine în folosire susținută la serviciu.

Inițiativa este apreciată mai rar decât prudența

Tabelul detaliat al raportului PwC arată că 36% dintre respondenții români aleg respectarea proceselor și regulilor printre comportamentele recompensate în practică, iar 35% aleg evitarea greșelilor; manifestarea inițiativei este menționată de 24%, în timp ce inovarea și folosirea eficientă a IA sunt menționate fiecare de 9%. Participanții puteau selecta până la trei comportamente. Procentele descriu ce observă ei la locul de muncă, nu o măsurare directă a politicilor de evaluare din toate companiile.

Nuanța schimbă interpretarea decalajului. Inițiativa primește recunoaștere în unele locuri de muncă, dar este menționată mai rar decât respectarea regulilor; inovarea și folosirea eficientă a IA apar și mai jos. Un angajat poate înțelege limpede ce greșeli trebuie să evite, fără să știe dacă timpul investit într-o metodă mai bună va conta la evaluare.

Pentru a vedea ce înseamnă politica internă în activitatea concretă, întrebările relevante sunt:

• Există sarcini în rolul actual pentru care folosirea IA este permisă și utilă?
• Este prevăzut timp pentru învățarea instrumentului și verificarea rezultatului?
• O îmbunătățire obținută astfel este recunoscută la evaluare, alături de respectarea regulilor?

Răspunsurile pot fi diferite de la o echipă la alta. Sondajul surprinde tocmai distanța dintre interesul angajaților pentru instrumente și condițiile în care experimentarea poate deveni muncă recunoscută.

O muncă mai bună poate însemna și mai multă muncă

Dintre utilizatorii IA din eșantionul românesc, 66% spun că tehnologia le-a îmbunătățit calitatea muncii, iar 29% că îi ajută la cele mai complexe sarcini. Beneficiul pentru calitatea unei activități poate coexista cu o creștere a volumului total de lucru: unul privește rezultatul, celălalt cantitatea de muncă. Răspunsurile nu măsoară timpul economisit și nici nu arată de unde provin sarcinile suplimentare, astfel că nu permit calcularea unui câștig net de productivitate.

Există și o miză pentru păstrarea angajaților. Dintre cei care folosesc IA, 30% consideră foarte probabil să schimbe angajatorul în anul următor, față de 18% dintre respondenții români în ansamblu. Aceasta este o asociere între răspunsuri, nu dovada că IA produce intenția de plecare. Arată însă că folosirea instrumentelor și atașamentul față de angajator nu cresc neapărat împreună.

Chestionarul online a fost realizat în mai și iunie 2026 și a inclus 447 de angajați din România, dintr-un total de 49.364 de respondenți la nivel global. Comparația cu ediția precedentă folosește un alt eșantion românesc și întrebările formulate identic în ambele ediții. Pentru angajați, diferența decisivă se va vedea în organizarea muncii: dacă timpul pentru folosirea și verificarea IA intră în program, iar rezultatele utile ajung să conteze la evaluare.

Citește și:

• IA poate crea mai multe joburi decât elimină, dar 11 milioane trebuie să se mute
• Trei din patru angajați văd amenințări, dar numai 45% primesc alerte
• Inventarul AI Act începe cu instrumentele pe care angajații le folosesc deja