IA promite timp, dar 40% dintre utilizatorii avansați muncesc mai mult

În octombrie 2026, rezumatul Work-Life Wellness ’27 publicat de Wellhub a arătat că 40% dintre angajații pentru care IA este o parte centrală a muncii spun că tehnologia le-a mărit volumul de lucru. Rezultatul descrie experiența declarată de acești angajați, nu o măsurare a orelor lucrate. El arată însă că folosirea intensă a IA nu se traduce automat într-o zi de lucru mai ușoară.

Pe 14 octombrie 2026, relatarea Economedia despre rezultatele din România a consemnat că 86% dintre respondenții români ar lua în calcul să plece de la un angajator care nu le prioritizează starea de bine. Acest răspuns privește întregul grup chestionat în România, nu doar utilizatorii avansați ai IA. Împreună, rezultatele pun în discuție atât distribuirea muncii create în jurul tehnologiei, cât și sprijinul primit de angajați.

Utilizatorii avansați preiau și munca de îndrumare

Presiunea suplimentară nu apare numai în propriile sarcini ale angajaților care folosesc intens IA. În analiza Wellhub pentru România, 15% dintre începători spun că IA le-a mărit volumul de lucru, 79% dintre utilizatorii avansați declară că îi îndrumă pe colegi, iar 47% dintre aceștia raportează mai puține interacțiuni semnificative; Cesar Carvalho, directorul general al companiei, avertizează că „tehnologia, de una singură, nu va crea performanță sustenabilă”.

Distincția dintre grupuri contează. Utilizatorii avansați au integrat IA în activitatea obișnuită și îi ajută pe alții să o adopte; începătorii au folosit-o puțin sau au experimentat doar ocazional. Diferența dintre răspunsurile lor privește, așadar, oameni care au roluri diferite în adoptarea tehnologiei. Nu este o comparație între aceeași muncă făcută cu IA și fără IA în condiții identice.

Îndrumarea colegilor poate deveni o responsabilitate greu de văzut în planificarea echipei. Un angajat solicitat să explice cum se folosește un instrument își întrerupe propria activitate, chiar dacă ajutorul oferit permite altcuiva să lucreze mai repede. Faptul că unii respondenți raportează în același timp mai puține interacțiuni semnificative arată și o diferență între contactul frecvent pentru rezolvarea unor probleme și colaborarea pe care angajații o consideră valoroasă. Sondajul nu măsoară separat timpul consumat de fiecare dintre aceste activități.

De ce o sarcină mai rapidă poate lăsa mai mult de lucru

Economia de timp se vede la nivelul unei sarcini; volumul de muncă se formează la nivelul întregii zile. Dacă IA scurtează redactarea sau organizarea unui rezultat, timpul eliberat poate fi folosit pentru alte cereri, pentru verificarea rezultatului ori pentru sprijinirea colegilor. Aceasta este o explicație posibilă a răspunsurilor din sondaj, nu o repartizare a timpului demonstrată de cercetare.

Verificarea merită privită separat de producerea unui rezultat. Un răspuns generat rapid poate avea nevoie de confruntare cu informațiile de bază, corecturi și asumarea unei decizii de către un angajat. Când aceste etape rămân în responsabilitatea aceleiași persoane, durata operației accelerate spune prea puțin despre încărcarea totală. Creșterea numărului de rezultate livrate poate coexista cu mai multe întreruperi și cu mai puțin timp disponibil pentru activitatea care cere concentrare.

Există și o diferență între sarcinile primite oficial și cele care apar pentru că un coleg a devenit persoana la care ceilalți apelează pentru IA. Cele din urmă pot lipsi din obiectivele individuale, deși ocupă timp în program. Tocmai de aceea, procentul angajaților care spun că muncesc mai mult trebuie înțeles ca un semnal despre experiența lor, nu ca o măsură exactă a productivității sau ca dovadă că fiecare utilizator avansat lucrează mai multe ore.

În România, presiunea muncii se întâlnește cu riscul de plecare

Disponibilitatea declarată de a părăsi un angajator care ignoră starea de bine descrie o condiție importantă pentru respondenții români. Ea nu reprezintă demisii depuse și nici o estimare a câtor angajați vor pleca efectiv. Rezultatul privește starea de bine în ansamblu, astfel că nu poate fi atribuit numai utilizării IA sau numai volumului de muncă raportat de utilizatorii avansați.

Legătura practică dintre cele două rezultate este felul în care o companie distribuie presiunea schimbării. Dacă oamenii care adoptă rapid IA primesc sarcini noi și devin puncte de sprijin pentru colegi, evaluarea muncii lor doar prin rezultate livrate poate ascunde această contribuție. Pentru ei, sprijinul înseamnă și timp alocat îndrumării, limite clare ale responsabilităților și posibilitatea de a semnala când cererile suplimentare depășesc programul disponibil.

În sondaj, accesul la terapie sau consiliere este mai redus în grupul din România decât în eșantionul global. Această diferență nu arată că lipsa sprijinului a produs volumul suplimentar de muncă. Ea face însă relevantă întrebarea dacă angajații au resurse și spațiu pentru a gestiona presiunea care apare odată cu schimbarea sarcinilor.

Cum se poate vedea munca nou creată în echipă

Pentru a distinge un câștig real de timp de o simplă creștere a capacității de livrare, managerii au nevoie de date despre întreaga activitate, nu doar despre viteza sarcinii asistate de IA. Reperele pot fi urmărite în aceeași perioadă pentru aceeași echipă, împreună cu schimbările de obiective și de personal. Sunt indicatori propuși pentru înțelegerea volumului de muncă; sondajul Wellhub nu pretinde că i-a măsurat direct.

• Timpul petrecut pentru verificarea și corectarea rezultatelor generate cu IA.
• Sarcinile adăugate după introducerea instrumentelor, inclusiv cele preluate de la alți colegi.
• Cererile de ajutor primite de utilizatorii avansați și timpul consumat pentru îndrumare.
• Orele efectiv lucrate, întreruperile și timpul rămas pentru activitatea proprie.

Aceste semnale arată unde ajunge timpul economisit. Dacă o sarcină se termină mai repede, dar verificările, mentoratul și noile cereri umplu imediat intervalul eliberat, echipa poate livra mai mult fără ca angajații să resimtă o reducere a încărcării. Pentru cei care conduc adoptarea IA, diferența se vede în spațiul real rămas pentru munca lor, nu doar în viteza unui instrument.

Citește și:

• 58% dintre angajații români folosesc IA la muncă, dar inițiativa nu e răsplătită
• Românii adoptă IA, dar 52% confundă textul generat cu cel uman
• IA poate crea mai multe joburi decât elimină, dar 11 milioane trebuie să se mute