48% își exagerează competențele IA: presiunea a creat „adopția de spectacol”

În relatarea TechRadar din 12 octombrie 2026 despre sondajul Visier, 48% dintre angajații americani chestionați au recunoscut că și-au exagerat cel puțin uneori folosirea inteligenței artificiale sau competențele în domeniu în fața colegilor ori a conducerii. Cifra măsoară un comportament declarat de respondenți, nu ponderea angajaților care folosesc efectiv IA și nici valoarea muncii produse cu ajutorul ei.

Cercetarea Visier se bazează pe răspunsurile a 1.000 de angajați cu normă întreagă din SUA și pe interviuri cu lucrători din sănătate, finanțe, resurse umane și software: 45% dintre respondenți simt presiune să folosească IA fără să fie siguri că o folosesc eficient, iar numai 21% sunt ferm de acord că primesc formarea, resursele și sprijinul necesare. Un inginer IA intervievat descrie presiunea asupra ritmului de lucru astfel: „you’re expecting to do more in the same amount of time”. Procentele privesc eșantionul american; ele nu pot fi transferate direct asupra angajaților din România sau Republica Moldova.

Ce măsoară exagerarea recunoscută de angajați

Întrebarea din sondaj reunește două lucruri diferite: cât de des spune cineva că folosește IA și cât de priceput se prezintă în utilizarea ei. Un angajat poate folosi un instrument, dar îi poate amplifica rolul în munca sa; altul îl poate folosi frecvent, dar își poate supraestima capacitatea de a-i verifica rezultatele. Procentul nu arată câți respondenți au exagerat fiecare dintre aceste aspecte separat.

Răspunsurile sunt auto-declarate. Interviurile adaugă experiențe concrete, însă sondajul nu verifică activitatea fiecărui participant în aplicații și nu compară calitatea muncii înainte și după folosirea IA. Tocmai această limită explică de ce o declarație de utilizare, chiar sinceră, nu poate ține locul unei măsuri a competenței: ea nu spune dacă rezultatul a fost corect, acceptat sau obținut mai repede după toate corecturile.

Diferența devine importantă când folosirea instrumentului ajunge să fie tratată ca dovadă de adaptare profesională. Cineva aflat încă în etapa de învățare poate arăta că a încercat IA, fără să poată decide încă în ce sarcini îi este utilă și unde răspunsurile trebuie respinse. În acest context, o raportare mai impresionantă despre utilizare poate ascunde tocmai nevoia de formare pe care angajatorul ar trebui să o observe.

De ce presiunea produce o utilizare de fațadă

Presiunea apare alături de incertitudine privind direcția angajatorului. Relatarea TechSpot arată că 32% dintre respondenți spun că angajatorul nu are un plan clar pentru efectele IA asupra muncii, iar 27% nu știu dacă un asemenea plan există; 32% cer mai multă formare, iar 31% vor mai multă transparență din partea conducerii. Răspunsurile descriu o problemă dublă: oamenii au nevoie atât de deprinderi, cât și de criterii clare pentru folosirea lor.

Mandatul vag de a folosi mai mult IA face vizibilă conformarea, dar lasă neclar ce ar trebui să se îmbunătățească. Este ușor să spui că ai deschis un instrument sau că ai generat un răspuns; este mai greu să arăți că acesta a rezolvat o sarcină la standardul cerut. Dacă recunoașterea unei dificultăți pare riscantă pentru evaluarea profesională, prezentarea unei competențe mai mari devine o reacție explicabilă la așteptările conducerii.

Aceasta este interpretarea mecanismului descris de cercetare, nu o demonstrație că presiunea a provocat fiecare exagerare în parte. Sondajul nu urmărește aceiași angajați de-a lungul timpului și nu stabilește ce i-a determinat individual să răspundă astfel. Totuși, combinația dintre presiunea declarată, planurile neclare și sprijinul insuficient explică de ce simpla cerință de a afișa utilizarea poate produce un semnal înșelător pentru manageri.

De ce numărul de prompturi nu dovedește progresul

Frecvența utilizării arată activitate, dar nu spune câtă muncă bună a rezultat din ea. O serie lungă de prompturi poate însemna explorarea atentă a unei probleme sau încercări repetate de a repara un răspuns slab. Fără să fie cunoscute sarcina, standardul de calitate și verificările ulterioare, aceste situații pot arăta identic într-un raport despre utilizare.

Același lucru este valabil pentru timpul petrecut în aplicație. Un răspuns obținut repede poate transfera munca spre colegul care îl verifică, îi corectează erorile sau îl rescrie. Dacă evaluarea se oprește la momentul generării, economia aparentă de timp nu include costul livrării unui rezultat acceptabil. Cercetarea Visier semnalează riscul ca declarațiile despre adopție să fie umflate; ea nu calculează timpul economisit și nici rata erorilor din munca respondenților.

Ce pot măsura managerii în locul utilizării afișate

Un cadru mai util pornește de la sarcini și rezultate verificabile. Pentru activități comparabile, o echipă poate urmări timpul până la livrarea acceptată, inclusiv verificările și corecturile, proporția rezultatelor care necesită refacere și numărul sarcinilor încheiate la standardul obișnuit. Comparația cu modul de lucru anterior are sens numai când dificultatea sarcinilor și cerințele de calitate rămân suficient de apropiate.

Competența merită observată separat de frecvență. Într-o probă legată de munca reală, angajatul poate arăta de ce a ales să folosească IA pentru o sarcină, ce a verificat în răspuns și când a decis să îl corecteze ori să îl respingă. Această evaluare este o propunere editorială pentru organizații, nu un rezultat testat în sondaj. Ea răspunde însă diferenței pe care sondajul o face vizibilă: folosirea declarată și capacitatea de a livra muncă bună sunt informații distincte.

Rezultatele pot fi analizate la nivel de echipă sau de tip de activitate, fără monitorizarea fiecărui prompt individual. Discuția despre erori și corecturi poate indica unde lipsește formarea, dar are nevoie de un climat în care angajații pot spune că un rezultat IA nu a fost util. Altfel, presiunea de a arăta progres se poate muta din declarațiile despre utilizare în cifrele despre productivitate, iar managerii vor pierde din nou informația necesară pentru a înțelege munca efectivă.

Citește și:

• 48% dintre angajați își exagerează competențele IA sub presiune
• 38% dintre utilizatorii AI își ascund prompturile: avantajul rupe colaborarea