Depășești 395.000 lei: TVA începe chiar cu tranzacția decisivă

O întreprindere mică stabilită în România care depășește plafonul anual de 395.000 lei trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu în ziua depășirii, potrivit OG nr. 22/2025. Regimul normal de taxare se aplică de la aceeași dată, începând cu tranzacția care duce cifra de afaceri peste plafon.

Dacă o vânzare trece cumulul peste limită, întreaga vânzare intră sub regimul normal, nu numai partea care depășește pragul. Înregistrarea se consideră valabilă de la data depășirii, chiar dacă formalitățile sunt procesate ulterior. Data la care firma primește confirmarea nu mută începutul regimului în luna următoare.

Ce intră în calculul plafonului

Cumulul urmărește cifra de afaceri relevantă pentru scutirea de TVA în cursul anului calendaristic. Nu este același lucru cu totalul banilor încasați în cont: contează operațiunile efectuate, potrivit regulilor acestui regim. O firmă care compară plafonul doar cu încasările lunare poate identifica prea târziu operațiunea care schimbă tratamentul TVA.

În calcul intră valoarea livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii cu locul în România care sunt taxabile sau ar fi taxabile dacă firma nu ar aplica scutirea. Se includ și operațiunile scutite cu drept de deducere. Anumite operațiuni scutite fără drept de deducere, între care unele operațiuni imobiliare, financiare și de asigurare, intră dacă nu sunt accesorii activității principale.

Livrările de active fixe corporale și cesiunea ori transferul activelor necorporale sunt excluse din această cifră de afaceri. Pentru o firmă cu activități diferite, fiecare operațiune trebuie încadrată înainte de a fi adăugată la cumul. O evidență separată a operațiunilor incluse arată cât spațiu mai există până la prag și permite identificarea vânzării care îl depășește.

Informarea ANAF Galați consemnează majorarea plafonului de la 300.000 la 395.000 lei în 2025. Dacă firma folosește încă un tabel sau o procedură construită pentru vechea limită, pragul din acea evidență trebuie actualizat.

Exemplu lunar: vânzarea care trece pragul

Exemplul este ipotetic. Un mic magazin are numai vânzări de bunuri în România care intră în calculul plafonului. La sfârșitul lunii aprilie, cifra de afaceri relevantă cumulată de la începutul anului este de 260.000 lei. Vânzările din mai adaugă 50.000 lei, iar cele din iunie încă 50.000 lei; cumulul ajunge la 360.000 lei.

În prima parte a lunii iulie, magazinul efectuează vânzări de încă 25.000 lei și ajunge la 385.000 lei. O vânzare de 12.000 lei efectuată pe 16 iulie ridică totalul la 397.000 lei. Aceasta este operațiunea care depășește plafonul: regimul normal se aplică întregii vânzări de 12.000 lei, nu doar diferenței de 2.000 lei peste limită.

Dacă ultima vânzare ar fi fost de 10.000 lei, cumulul ar fi ajuns exact la 395.000 lei. Firma nu ar fi depășit încă plafonul; obligația legată de depășire ar apărea odată cu o operațiune ulterioară care duce totalul peste această sumă. Tocmai această distincție face insuficientă o verificare făcută numai la închiderea lunii.

Cronologia înregistrării

În exemplul ipotetic, 16 iulie este atât ultima zi în care magazinul trebuie să solicite înregistrarea, cât și data de la care aplică regimul normal. Solicitarea și tratamentul vânzării care a depășit plafonul trebuie raportate la aceeași zi. Pentru operațiunile efectuate înaintea vânzării decisive, dar în aceeași zi, legea permite firmei să aplice și regimul normal; aceasta este o posibilitate, nu o obligație pentru acele operațiuni anterioare.

Fișa Comisiei Europene pentru România precizează că nu există o perioadă tranzitorie după depășirea plafonului anual național. De aceea, o livrare programată aproape de limită trebuie comparată cu cumulul deja realizat înainte de a fi efectuată. Confirmarea administrativă ulterioară nu oferă o lună suplimentară de scutire.

Dacă firma știe că o livrare viitoare va trece pragul, poate pregăti din timp datele necesare înregistrării și poate stabili cu contabilul tratamentul facturii. Data relevantă rămâne însă cea a depășirii efective. O comandă planificată și o operațiune deja efectuată nu au același rol în cumul.

Operațiunile de verificat cu contabilul

Înainte de emiterea facturii pentru vânzarea decisivă, merită stabilite data livrării sau a prestării, includerea operațiunii în cifra de afaceri relevantă și prețul convenit cu clientul. Aceste detalii determină atât identificarea depășirii, cât și felul în care este tratată operațiunea după trecerea la regimul normal. Simpla dată a încasării nu înlocuiește analiza livrării ori a prestării.

• Verifică încadrarea operațiunilor scutite și caracterul accesoriu al celor imobiliare, financiare sau de asigurare, dacă firma le efectuează.
• Separă vânzările curente de livrările de active fixe corporale și de transferurile de active necorporale.
• Identifică tranzacția care depășește plafonul și operațiunile efectuate după ea, inclusiv cele din aceeași zi.
• Examinează facturile emise și avansurile încasate înainte de schimbarea regimului pentru bunuri livrate ori servicii prestate ulterior.

Facturile emise în avans și sumele încasate înainte de trecerea la regimul normal pot necesita regularizare pentru aplicarea tratamentului valabil la data livrării sau prestării. Regula acoperă, în condițiile prevăzute de lege, atât contravaloarea parțială, cât și pe cea integrală. De aceea, o factură deja emisă nu stabilește singură regimul TVA al unei livrări care are loc după depășirea plafonului.

Dacă depășirea a fost observată târziu

Întârzierea cererii nu păstrează scutirea pentru operațiunile care trebuiau taxate. Dacă firma descoperă singură depășirea, solicită înregistrarea de la data la care a trecut plafonul sau modificarea datei înregistrării, dacă a fost deja înregistrată. Apoi determină taxa care ar fi trebuit colectată și taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă pentru perioada respectivă.

Dacă depășirea este constatată de organul fiscal, acesta poate înregistra firma din oficiu de la data depășirii ori poate corecta data înregistrării și poate stabili obligațiile aferente. Pentru operațiunile din perioada în care regimul normal trebuia aplicat, legea permite emiterea unor facturi de corecție către beneficiari după înregistrare sau după modificarea datei acesteia. Situația se reconstituie pornind de la operațiunea care a trecut plafonul, nu de la luna în care întârzierea a fost descoperită.