România anunță un hub AI de 60 mil. €: accesul practic rămâne neclar

La 30 septembrie 2026, la Palatul Parlamentului din București, Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), a declarat că România are „un hub național pentru inteligența artificială”, finanțat cu aproximativ 60 de milioane de euro din fonduri structurale. Declarația privește o investiție în cercetare aflată în derulare. Ea nu stabilește când vor putea firmele sau cercetătorii din afara proiectului să folosească resursele hubului.

Prezentarea forumului publicată de ICI București îl include pe Alexandru printre participanții la evenimentul organizat împreună cu Guvernul Republicii Coreea. Discuțiile au acoperit guvernanța inteligenței artificiale, digitalizarea administrației, infrastructurile digitale și securitatea cibernetică. Pentru cei interesați de finanțarea anunțată, distincția esențială este între hubul de cercetare, fabrica AI destinată unor servicii de infrastructură și centrele de excelență menționate separat la forum.

Finanțarea indică Hubul Român de Inteligență Artificială

Programul structural numit în declarația șefului ANC corespunde proiectului Hubul Român de Inteligență Artificială (HRIA). Acesta este coordonat de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București și realizat cu universități și companii din consorțiu. Rolul declarat al hubului este să dezvolte cercetare aplicată, tehnologii și prototipuri AI și să transfere rezultate către economie.

Coordonarea la București nu înseamnă că toate activitățile se desfășoară într-o singură clădire. Partenerii universitari sunt în mai multe orașe, iar proiectul cuprinde direcții de cercetare și laboratoare distincte. Pentru o echipă din afara consorțiului, această structură nu identifică de la sine locul în care ar putea primi capacitate de calcul, sprijin tehnic ori acces la un laborator.

Finanțarea și activitățile planificate arată ce construiește consorțiul, însă accesul extern cere o etapă suplimentară: definirea resurselor disponibile, a beneficiarilor eligibili și a modului de solicitare. Cercetarea comună cu firmele și transferul tehnologic fac parte din obiectivele HRIA. Aceste obiective nu precizează că orice firmă poate cere deja timp de calcul sau că există un catalog public de servicii cu un termen de răspuns.

RO AI Factory are propriul proiect și servicii planificate

RO AI Factory este proiectul european orientat către infrastructură și servicii pentru utilizatorii de inteligență artificială. Fișa CORDIS a proiectului indică ICI București drept coordonator, începutul implementării la 1 septembrie 2026 și încheierea la 31 august 2029. Acestea sunt datele proiectului finanțat, nu o dată de deschidere confirmată pentru toate serviciile sale.

Portofoliul prevăzut pentru fabrică include sprijin pentru dezvoltarea și antrenarea modelelor AI, administrarea spațiilor de date, biblioteci de algoritmi și resurse software reutilizabile. Sunt planificate și asistență pentru utilizatori, consultanță, mentorat și formare. Categoriile vizate includ cercetători, întreprinderi mici și mijlocii, startupuri și instituții publice. Descrierea acestui portofoliu privește RO AI Factory; ea nu reprezintă o ofertă de servicii publicată de HRIA.

Legătura dintre inițiative ține de domeniu și de participarea unor instituții din același ecosistem de cercetare. Conducerea și obiectivele lor sunt însă diferite: HRIA urmărește dezvoltarea și transferul rezultatelor printr-un consorțiu de cercetare, iar RO AI Factory își propune să ofere infrastructură și sprijin utilizatorilor AI. Nici participarea unei universități la ambele proiecte, nici apropierea calendarului lor nu stabilesc o procedură comună de acces.

Centrele de excelență au altă finanțare

Andrei Alexandru a prezentat la forum și competiția pentru centre de excelență, ca inițiativă separată de hubul finanțat din fonduri structurale. Domeniile menționate includ tehnologiile cuantice, inteligența artificială și securitatea. Un centru de excelență susține activitate științifică într-un domeniu; existența sa nu descrie, prin ea însăși, un serviciu la care o firmă se poate înscrie.

Separarea proiectelor contează și pentru interpretarea banilor anunțați. Suma atribuită hubului nu reprezintă bugetul fabricii AI sau al competiției pentru centre de excelență. Fiecare inițiativă are propriile instituții responsabile, obiective și etape de implementare. Adunarea lor într-o singură „infrastructură națională” ar crea așteptări pe care anunțul de la forum nu le susține.

Pentru firmele și cercetătorii din afara consorțiului HRIA, informația care lipsește rămâne una precisă: ce resurse vor fi oferite, în ce condiții și de la ce dată pot fi solicitate. Până la publicarea acestor reguli, finanțarea confirmă dezvoltarea hubului, iar accesul practic al utilizatorilor externi rămâne fără un calendar anunțat.

Citește și:

• Proo caută 200.000 de euro: produsul e gata, distribuția rămâne problema
• Munca autonomă prin IA s-ar putea dubla, dar valoarea rămâne în urmă
• Românii adoptă IA, dar 52% confundă textul generat cu cel uman