Salariul rămâne ascuns în anunț: proiectul este încă în comisii

La 21 septembrie 2026, plenul Senatului a prelungit de la 45 la 60 de zile termenul de adoptare tacită pentru propunerea L445/2026 privind transparența salarială. Termenul se împlinește la 17 octombrie 2026, iar inițiativa figurează „în lucru, la comisiile permanente”, potrivit fișei legislative a Senatului. Votul a acordat mai mult timp examinării; nu a pus în vigoare obligațiile propuse pentru recrutare.

Prin urmare, un anunț de angajare din România poate încă omite intervalul salarial fără a încălca această propunere, iar interdicția din proiect privind întrebările despre salariile anterioare nu este încă aplicabilă. La 26 septembrie 2026, analiza Egalis consemna că inițiativa nu fusese adoptată și că aștepta raportul comisiilor Senatului. Drepturile descrise la nivel european și obligațiile efective ale angajatorilor în dreptul românesc trebuie citite separat.

Ce a decis Senatul și ce urmează în Parlament

Senatul este prima cameră sesizată. Propunerea a fost trimisă pentru raport comun comisiei pentru muncă și comisiei juridice, iar termenul stabilit pentru raport a trecut fără depunerea acestuia. Între timp au sosit avize de la alte comisii și instituții, inclusiv un aviz negativ al Consiliului Legislativ și avize favorabile ale unor comisii. Aceste puncte de vedere intră în examinarea parlamentară; ele nu stabilesc versiunea finală a legii.

Cronologia explică efectul limitat al votului din septembrie. Inițiativa a fost înregistrată la Senat în iunie, comisiile au primit sarcina de a redacta raportul, iar plenul a extins ulterior perioada în care camera se poate pronunța. Dacă termenul de adoptare tacită se împlinește fără vot, propunerea poate trece de această etapă a procedurii parlamentare. Ea va avea în continuare nevoie de parcursul în Camera Deputaților, camera decizională, înainte de promulgare și publicare.

Ce prevede directiva pentru interviu

Explicația Comisiei Europene descrie comunicarea salariului inițial sau a intervalului de remunerare în anunț ori înaintea interviului și eliminarea întrebărilor despre istoricul salarial al candidatului. Cele două cerințe privesc etapa de recrutare, înainte ca persoana să devină angajat. Regula europeană nu înseamnă că fiecare anunț trebuie să conțină cifra: informarea înaintea interviului este alternativa prevăzută.

Directiva include și dreptul lucrătorilor de a primi, la cerere, informații despre propriul nivel de remunerare și despre media salarială defalcată după sex pentru muncă egală ori de valoare egală. Separat, angajatorii cu cel puțin 100 de salariați intră în sfera raportării diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați. Acest prag privește raportarea, nu informarea candidatului despre plata postului. Termenul acordat statelor pentru transpunerea directivei a expirat, dar expirarea nu transformă articolele unui proiect parlamentar în sancțiuni naționale deja aplicabile.

Trei niveluri pentru un anunț fără interval salarial

Diferența dintre textul european, inițiativa românească și situația prezentă schimbă răspunsul la aceeași întrebare: poate candidatul pretinde suma înainte de interviu și poate angajatorul întreba cât câștiga înainte? Fiecare nivel are un statut juridic distinct.

• Standardul european: candidatul trebuie informat despre remunerația inițială sau intervalul postului în anunț ori înainte de interviu; istoricul său salarial nu trebuie cerut. Directiva stabilește rezultatul pe care statul trebuie să îl transpună. Informația trebuie să ajungă suficient de devreme pentru o negociere informată, fără a impune exclusiv publicarea în anunț.
• Textul propus în România: informația ar apărea în anunțul public sau ar fi comunicată în scris candidatului înainte de interviu. Inițiativa interzice solicitarea informațiilor despre remunerarea din raporturile de muncă actuale ori anterioare și adaugă, unde este cazul, informarea privind clauzele relevante ale contractului colectiv aplicabil postului. Aceste formulări apar în forma inițiatorilor, care poate fi amendată.
• Poziția candidatului în prezent: lipsa intervalului dintr-un anunț nu atrage sancțiunile din inițiativa neadoptată. Întrebarea despre salariul anterior nu poate fi sancționată în baza interdicției propuse acolo. Candidatul poate solicita informații despre oferta salarială și poate decide cum răspunde, dar nu poate prezenta acest proiect ca pe o lege deja intrată în vigoare.

Ce ar mai schimba proiectul aflat în comisii

Propunerea merge dincolo de comunicarea salariului la recrutare. Ea ar permite lucrătorilor să solicite în scris media remunerațiilor pentru categoria lor de muncă, separată pe sexe, și ar cere angajatorilor să facă accesibile criteriile folosite la stabilirea salariilor. Astfel, un salariat ar putea compara remunerația proprie cu o categorie relevantă, fără să primească salariul nominal al fiecărui coleg. Forma și momentul aplicării acestor drepturi depind de adoptarea legii.

Textul mai desemnează Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați drept destinatar al raportărilor privind diferențele de remunerare. Raportarea urmărește tipare în plata femeilor și bărbaților din organizație, nu suma negociată pentru o singură poziție. De aceea, pragul de mărime al angajatorului pentru raportare nu răspunde întrebării dacă salariul trebuie comunicat unui candidat.

Următoarea schimbare verificabilă va fi decizia Senatului sau împlinirea termenului de adoptare tacită. Apoi Camera Deputaților va decide asupra formei finale. Pentru recrutare vor conta formularea publicată a legii și data intrării ei în vigoare: acestea vor stabili de când angajatorul trebuie să comunice remunerația potrivit noii norme românești și nu mai poate solicita istoricul salarial în temeiul ei.

Citește și:

• Moldova caută 2–3 proiecte-pilot ServiceNow pentru servicii publice