ANI și ASC unesc răspunsul cibernetic: investigațiile pot deveni comune

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) au semnat la 12 octombrie 2026 un acord de colaborare în Republica Moldova, pentru protejarea datelor și serviciilor instituționale și coordonarea răspunsului la incidente cibernetice. Documentul stabilește schimbul de informații, expertiză tehnică și bune practici, precum și sprijinul reciproc în limitele competențelor legale ale fiecărei instituții.

Potrivit relatării MOLDPRES, acordul permite investigații comune, schimb rapid de informații operative și sprijin tehnic reciproc; președintele ANI, Lilian Chișca, a spus că sistemele instituției gestionează „date extrem de sensibile și importante pentru stat”. ANI și ASC au desemnat deja echipe tehnice de contact pentru activitățile comune și transmiterea securizată a informațiilor.

Cum ar funcționa o investigație comună la ANI

În cazul unui incident care afectează un sistem al ANI, autoritatea poate furniza informațiile despre sistemul vizat și despre datele pe care le gestionează, iar ASC poate contribui cu analiza și sprijinul de specialitate. Potrivit prezentării atribuțiilor ASC, agenția îndeplinește și rolul echipei naționale de răspuns la incidente cibernetice. Acordul oferă celor două instituții un cadru pentru consultări și coordonare atunci când au nevoie să coreleze constatările tehnice cu măsurile luate pentru sistemele ANI.

Un exemplu ipotetic ar fi depistarea unui acces neautorizat la un sistem al ANI. Instituția ar identifica resursele afectate și informațiile care trebuie protejate, iar specialiștii ASC ar putea ajuta la evaluarea accesului și la limitarea riscului. O astfel de intervenție ar putea deveni o investigație comună în sensul acordului, dar exemplul nu descrie un incident anunțat sau o operațiune deja desfășurată.

Cooperarea are o limită explicită: fiecare parte acționează în competențele sale legale. Asta contează când sunt schimbate date personale sau informații cu acces restricționat, deoarece utilitatea unei constatări tehnice nu elimină obligația de a controla cine primește informația. Comunicările despre acord nu prezintă un protocol detaliat pentru conducerea unei investigații sau pentru fiecare etapă a schimbului de date; aceste decizii vor conta în aplicarea lui la un caz concret.

Echipele de contact sunt primul pas operațional

Desemnarea echipelor tehnice este măsura deja comunicată, dincolo de semnarea documentului. Ele trebuie să urmărească activitățile comune și să asigure un schimb operativ și securizat de informații, respectând regulile privind datele personale și informațiile cu acces restricționat. Existența unor interlocutori desemnați poate scurta traseul unei solicitări de sprijin, dar viteza răspunsului depinde de procedurile și resursele folosite atunci când apare un incident.

Pentru coordonare, un semnal despre un acces suspect devine mai util dacă instituția afectată poate preciza ce sistem este vizat, când a observat problema și ce măsuri a luat. Acesta este un exemplu al informațiilor care ar putea orienta sprijinul tehnic, nu o listă de date impusă public prin acord. Schimbul rapid urmărit de ANI și ASC trebuie astfel pus în practică împreună cu protejarea informațiilor transmise între ele.

Distincția dintre cadrul convenit și rezultatul său este esențială pentru datele cetățenilor. Echipele de contact există, iar investigațiile comune sunt posibile; comunicările publice nu indică însă un caz soluționat împreună sau un timp de răspuns obținut prin această colaborare. Efectul va putea fi evaluat după activitățile desfășurate și după modul în care cele două instituții gestionează un risc real.

Instruirea și proiectele extind cooperarea

Acordul urmărește și pregătirea personalului, prin programe comune de instruire, seminare, ateliere și alte schimburi de experiență. Pentru un răspuns coordonat, personalul fiecărei instituții trebuie să înțeleagă atât informațiile tehnice necesare celeilalte părți, cât și limitele în care le poate transmite. Activitățile de formare pot ajuta la stabilirea acestui mod de lucru înaintea unui incident, însă anunțul acordului nu oferă un calendar al sesiunilor organizate în cadrul parteneriatului.

Pe plan extern, ANI și ASC urmăresc proiecte și inițiative internaționale de interes comun, inclusiv identificarea unor oportunități de finanțare și coordonarea participării la platforme de profil. Acestea sunt obiective ale colaborării, care ar putea aduce expertiză sau resurse pentru protejarea sistemelor instituționale. Un proiect finanțat ori o activitate internațională realizată va putea fi descrisă ca rezultat al acordului doar după ce instituțiile vor anunța participarea și ceea ce au pus în aplicare.

Ce miză are acordul pentru datele gestionate de ANI

Pentru persoanele ale căror informații se află în sistemele ANI, consecința urmărită este o protecție mai bună și o reacție coordonată dacă apare un risc cibernetic. Sprijinul ASC poate lega mai repede cunoașterea sistemului afectat de analiza incidentului, iar instruirea comună poate pregăti personalul pentru acest schimb. Beneficiul concret depinde însă de măsurile aplicate asupra sistemelor și de capacitatea echipelor de a lucra împreună când situația o cere.

Primele investigații comune raportate, exercițiile desfășurate ori informațiile despre timpul de reacție vor arăta cum funcționează mecanismul dincolo de acordul semnat. Până atunci, reperul verificabil rămâne desemnarea echipelor tehnice de contact; pentru cetățeni, următoarea informație relevantă va fi ce măsuri concrete au rezultat din cooperarea lor pentru datele gestionate de ANI.

Citește și:

• Top 5 startupuri românești trec de 140 mil. $, dar cifra vine de la investitor
• Tally sau Typeform: răspunsurile gratuite nu cumpără aceeași experiență
• FTC investighează OpenAI și Anthropic: agenții AI intră sub control